Forma sportiva - dobandire si pastrare

Toti cei care au contact cu sportul de performanta au auzit cu siguranta de forma sportiva. Foarte des auzim ca un anumit sportiv este in forma buna sau nu este in forma. De obicei acest lucru ii influenteaza si performantele sportive intrucat cele mai bune dintre acestea sunt obtinute cand un sportiv este in varf de forma iar cele mai slabe atunci cand este intr-o forma slaba sau chiar iesit din forma.
Ce este forma sportiva? Practic aceasta este o stare de moment in cadrul careia toti parametri importanti sunt la nivele ridicate. Corpul atinge parametri de efort ridicati si refacerea dupa efort este rapida. Psihicul este intr-o stare buna si permite sportivului sa abordeze provocari dificile. De obicei in aceste perioade nu sunt prezente probleme medicale din categoria accidentarilor specifice sau probleme medicale care sa duca la slabirea organismului. Toate aceste aspecte pozitive cumulate au ca rezultat o stare optima pentru obtinerea performantei.
Obtinerea formei sportive de varf este preocuparea fiecarui sportiv sau antrenor. Pentru a realiza acest lucru, e nevoie de o perioada lunga de timp in care pregatirea sa fie bine planificata sa aduca cresteri treptate care mai apoi sa fie baza urmatoarelor cresteri si tot asa.
Exista mai multe etape in obtinerea formei sportive si prima dintre ele este perioada de acumulare sau incarcare. In timpul acesteia antrenamentele se caracterizeaza printr-un volum de munca mare in special pe partea fizica. Se lucreaza la conditia fizica de baza (generala) care mai apoi sa fie fundamentul celei specifice. In functie de sportul practicat se poate aborda si pregatirea de anduranta care este putin mai specifica. Din punct de vedere tehnic nu este o perioada foarte prolifica si de aceea se lucreaza la mentinerea parametrilor tehnici.
Urmatorul pas este cel in care se realizeaza trecerea de la general la specific. Volumul de efort scade si creste usor intensitatea acestuia. Se acorda tot mai mult timp pregatirii tehnice iar din punct de vedere fizic sa particularizeaza pregatirea in functie de sportul practicat si se construieste rezistenta si/sau anduranta specifica sportului.
Ultimul pas este cel in care se urmareste atingerea varfului de forma. Intensitatea antrenamentelor creste din ce in ce mai mult in timp ce volumul scade direct proportional cu cresterea intensitatii. Exercitiile de tehnica sunt din ce in ce mai complexe si se realizeaza in regim de viteza de executie tot mai crescut. E o perioada foarte propice pentru pregatirea psihica in vederea abordarii concursului care se apropie.
Studiile au aratat ca intr-un an se poate atinge o forma sportiva sau maxim doua (una de varf iar cealalta putin sub nivelul acesteia). Din acest motiv ele trebuiesc atinse in cadrul competitiilor de obiectiv si asta face parte din strategia de pregatire. O forma de varf poate fi mentinuta 1-2 saptamani iar mai apoi incepe o iesire automata a organismului din aceasta. E bine ca aceasta iesire sa se faca in mod controlat pentru a ajuta organismul sa se refaca dupa aceasta perioada de solicitari. Incercarea de a forta corpul sa ramana in forma o perioada mai lunga de timp duce la riscul aparitiei supra-antrenamentului, a oboselii cronice si chiar a accidentarilor. In consecinta, la fel ca in cazul oricarui lucru pozitiv, excesul aduce dezavantaje.
Chiar si cei care nu sunt in sportul de performanta pot incerca sa intre intr-o oarecare forma fizica superioara celei normale o data sau de doua ori pe an organismul avand beneficii in urma acestei pregatiri.

Pe curand...

Exercitiile fizice la varsta a III - a

Pe parcursul copilariei si mai apoi al adolescentei organismul isi dezvolta structura si functiile. Aceasta evolutie continua pana in jurul varstei de 35 de ani cand din punct de vedere osos, muscular si hormonal se atinge apogeul. Dupa acest moment urmeaza o perioada de stabilitate a organismului (sau mai bine zis incepe declinul dar intr-un rimt usor). In functie de regimul de viata la care este supus, perioada de stabilitate este mai lunga sau mai scurta. Un alt factor care influenteaza durata perioadei de maxim este dat de modul in care a fost influentat corpul in perioada copilariei si a adolescentei. In consecinta, un individ care in copilarie si in adolescenta a practicat regulat exercitii fizice, va avea un organism mai "performant" cu parametri de functionare mai ridicati si mai stabili. Daca acest regim de viata cu exercitii fizice este continuat si la maturitate, organismul isi va pastra performantele (sa le va pierde intr-un ritm extrem de scazut) o perioada foarte lunga de timp.
Cei care nu au practicat in prima parte a vietii exercitii fizice in mod regulat, pot sa inceapa si la o varsta mai inaintata si vor beneficia si ei de efectele pozitive ale acestora asupra organismului. Cu siguranta nu va mai fi posibil sa ajunga la nivelul celor care au ani sau zeci de ani de munca dar cu efort si seriozitate isi vor imbunatati calitatea vietii.
E important sa cunoastem cateva caracteristici si principii ale exercitiilor fizice in aceasta perioada a vieti:
- Prima caracteristica la care trebuie sa fim atenti este intensitatea efortului. Aceasta din urma trebuie sa fie una mai scazuta decat la varste mai fragede astfel incat sa protejeze in primul rand aparatul circulator si mai apoi sistemul osteo-muscular. In ceea ce priveste ritmul cardiac in timpul efortului, exista o formul simpla adresata tuturor varstelor care ne spune ca pulsul maxim la care putem sa ajungem in timpul exercitiilor fara a face rau organismului este dat de formula: 220 - varsta in ani (batai/minut).
- Un alt parametru la care e bine sa fim atenti este volumul (durata sau cantitatea) de efort la care ne supunem. Acesta trebuie sa fie si el mai scazut decat la varste mai fragede deoarece capacitatea de refacere a organismului dupa efort este incetinita. Prin urmare, si pauzele din timpul sedintei de antrenament sau exercitii trebuie sa fie mai dese si mai lungi.

Genul de exercitii fizice sau sporturi indicate la aceasta varsta sunt cele de intensitate medie si scazuta fara solicitari mari, in timpul carora putem respira suficient pentru a ne regla respiratia in jurul unui ritm cat mai aproape de cel normal.
Daca tinem cont, cel putin de aceste principii minimale, putem face exercitii fizice pana la varste inaintate iar aceasta ne va ajuta sa ne pastram sanatatea si sa ne simtim bine mai mult timp. De aceea revin cu indemnul: Faceti miscare si traiti sanatos!

Pe curand!

Exercitiile fizice in adolescenta

Adolescenta este un moment sensibil din viata fiecaruia dintre noi. E momentul in care se produc schimbarile cele mai drastice din multe puncte de vedere. E perioada in care incepem sa fim constienti de sentimentele noastre iar trairea acestora ca intensitate isi atinge apogeul. Organismul nostru are parte de nenumarate modificari morfo-structurale. Glandele hormonale se maturizeaza si aceasta duce la modificari bruste. Din punct de vedere fizic, este o perioada de dezvoltare accelerata, in care orice influenta externa, negativa sau pozitiva, are efect pe termen lung. Acesta este motivul pentru care este extrem de important sa "ajutam" dezvoltarea organismului prin exercitii fizice judicios efectuate. Datorita faptului ca in prima faza se dezvolta scheletul iar aparatul muscular ramane in urma, adolescentii devin neandemanatici si isi pierd coordonarea, obosesc foarte repede la efort fizic si au diverse stari de slabiciune. Exercitiile fizice trebuie sa se orienteze in aceasta perioada pe dezvoltarea grupelor musculare care sustin postura corpului, in special pe muschii care sustin coloana vertebrala. Coloana vertebrala este o zona foarte sensibila care are un risc crescut de deformare (scolioza, cifoza, lordoza). Aceste deformari sunt greu de corectat daca ajung in stari avansate. Uneori se ajunge chiar la operatie. In cazul in care apar diverse astfel de deformari, se pot face exercitii de dezvoltare a grupelor din jurul zonei respective iar acestia prin dezvoltare, vor corecta si pozitia corporala. In consecinta e mult mai bine sa le preantampinam si prin intermediul exercitiilor fizice, sa pastram postura corecta, ergonomica a corpului. Tot in categoria zonelor de risc intra si celelalte articulatii (umar, cot, genunchi, glezna) care pot fi afectate accidental sau din cauza utilizarii lor intense (ex: articulatia umarului drept la adolescentii care petrec mult timp in fata calculatorului si utilizeaza preponderent mouse-ul, in conditiile in care mobilierul pe care e asezat calculatorul nu corespunde cu caracteristicile lor somatice).
Pentru aceasta perioada se recomanda exercitii fizice de intensitate medie si pe masura aparitiei progreselor sa se creasca gradul de dificultate al acestora, pentru cei care nu au facut sport pana in acest moment, iar pentru cei care au practicat un sport din copilarie se recomanda continuarea acestuia si in cadrul antrenamentelor sa se aloce timp pentru exercitii specifice dezvoltarii zonelor cu risc. Pe deasupra se recomanda exercitii de coordonare pentru mentinerea acuratetii tehnice care are de suferit in aceasta perioada, datorita motivelor expuse mai sus. Pe langa efectele benefice asupra aparatului locomotor, exercitiile fizice efectuate in adolescenta, mai au rolul dezvoltarii si mentinerii in parametri pozitivi al tuturor celorlalte functii interne. Un alt efect "secundar" pozitiv este acela de a creste nivelul stimei de sine si a increderii in fortele proprii si acestea sunt foarte benefice in vederea pastrarii echilibrului emotional destul de fragil in aceasta perioada.
Toate cele prezentate mai sus, arata cat de important este sa acordam atentie acestui aspect in diversele stadii de dezvoltare. Prin urmare, faceti sport pentru a fi mai sanatosi !

Pe curand...

Exercitiile fizice la copii

Copiii sunt persoanele dinamice prin excelenta. Metabolismul extrem de eficient le confera cantitati uriase de energie pe care le pot utiliza in cadrul activitatilor fizice. Probabil ar fi redundant sa discutam despre beneficiile pe care le au exercitiile fizice efectuate de copii. Solicitarile de ordin fizic si intelectual duc la adaptari pozitive ale organismului. In timpul cresterii aceste evolutii au beneficii pe termen lung. Un sistem muscular dezvoltat isi va arata beneficiile pentru tot restul vietii. E bine ca aceste exercitii fizice sa se desfasoare in mod organizat si la intervale regulate de timp pentru o evolutie constanta.
Multa lume intreaba: "De la ce varsta pot sa imi dau copilul sa faca sport?" Intrebarea e una bine intentionata dar dovedeste ca lumea vede activitate fizica ("sportul") ca o activitate separata de sine statatoare. Practic exercitiile incep dint primele luni de viata. E vorba de exercitiile facute de catre parinti cu membrele noului nascut (miscari care imita mersul, etc). Ulterior, cand copilul este mai mare aceste miscari pot fi facute constant de catre parinti pana cand copilul ajunge sa mearga. Dupa aceea e foarte util sa exerseze mersul (chiar si cu ajutor) atat din punct de vedere al invatarii acestuia cat si din punct de vedere al efortului fizic realizat in timpul efectuarii lui. Cand deja copilul este mai mare (3-4 ani), sunt extrem de benefice exercitiile si joaca sub forma miscarilor nespecifice sportului, adica tarasul, cataratul pe diverse obiecte, impinsul sau trasul unor obiecte. Pentru acest gen de exercitii fizice sunt indicate parcurile de copii cu acele parcursuri aplicative pe diverse constructii ale caror dificultati sunt facute in raport cu varsta careia se adreseaza. Pe la varsta de 5-6 ani se poate merge la antrenamente sportive in cadrul grupelor de copii ale cluburilor sportive. Sa nu acceptati niciodata ca antrenamentele copiilor sa semene cu cele ale seniorilor. Ele trabuie sa aiba un alt specific si alte obiective. Procesul de invatare trebuiemascat in diverse jocuri si concursuri (stafete, etc). Dupa varsta de 10 ani, cand incepe procesul de maturizare datorat scolarizarii, copii pot fi mai atenti la explicatii si incep sa inteleaga si notiuni abstracte. Acest fapt ii face sa fie pregatiti pentru exercitii specifice antrenamentelor din sportul de performanta. Complexitatea lor trebuie sa creasca pe masura ce acestia avanseaza in varsta dar trebuie sa le lase libertate de creatie mai ales in ceea ce priveste constructiile tehnice. Din acest motiv e bine sa mai astaptam putin pana ajungem sa lucram la partea tactica, in special la disciplina tactica, aceasta fiind mai restrictiva si ingradind in mare masura partea de creatie. Dezvoltarea fizica trebuie sa mearga in paralel cu cea intelectuala. Un copil care face miscare in mod organizat va fi un copil care va fi mai sanatos si mai competitiv chiar si in plan scolar si pe deasupra va invata ca pentru a obtine ceva de pret trebuie sa faca eforturi.

Pe curand...