marți, 27 martie 2012

Forma sportiva - dobandire si pastrare

Toti cei care au contact cu sportul de performanta au auzit cu siguranta de forma sportiva. Foarte des auzim ca un anumit sportiv este in forma buna sau nu este in forma. De obicei acest lucru ii influenteaza si performantele sportive intrucat cele mai bune dintre acestea sunt obtinute cand un sportiv este in varf de forma iar cele mai slabe atunci cand este intr-o forma slaba sau chiar iesit din forma.
Ce este forma sportiva? Practic aceasta este o stare de moment in cadrul careia toti parametri importanti sunt la nivele ridicate. Corpul atinge parametri de efort ridicati si refacerea dupa efort este rapida. Psihicul este intr-o stare buna si permite sportivului sa abordeze provocari dificile. De obicei in aceste perioade nu sunt prezente probleme medicale din categoria accidentarilor specifice sau probleme medicale care sa duca la slabirea organismului. Toate aceste aspecte pozitive cumulate au ca rezultat o stare optima pentru obtinerea performantei.
Obtinerea formei sportive de varf este preocuparea fiecarui sportiv sau antrenor. Pentru a realiza acest lucru, e nevoie de o perioada lunga de timp in care pregatirea sa fie bine planificata sa aduca cresteri treptate care mai apoi sa fie baza urmatoarelor cresteri si tot asa.
Exista mai multe etape in obtinerea formei sportive si prima dintre ele este perioada de acumulare sau incarcare. In timpul acesteia antrenamentele se caracterizeaza printr-un volum de munca mare in special pe partea fizica. Se lucreaza la conditia fizica de baza (generala) care mai apoi sa fie fundamentul celei specifice. In functie de sportul practicat se poate aborda si pregatirea de anduranta care este putin mai specifica. Din punct de vedere tehnic nu este o perioada foarte prolifica si de aceea se lucreaza la mentinerea parametrilor tehnici.
Urmatorul pas este cel in care se realizeaza trecerea de la general la specific. Volumul de efort scade si creste usor intensitatea acestuia. Se acorda tot mai mult timp pregatirii tehnice iar din punct de vedere fizic sa particularizeaza pregatirea in functie de sportul practicat si se construieste rezistenta si/sau anduranta specifica sportului.
Ultimul pas este cel in care se urmareste atingerea varfului de forma. Intensitatea antrenamentelor creste din ce in ce mai mult in timp ce volumul scade direct proportional cu cresterea intensitatii. Exercitiile de tehnica sunt din ce in ce mai complexe si se realizeaza in regim de viteza de executie tot mai crescut. E o perioada foarte propice pentru pregatirea psihica in vederea abordarii concursului care se apropie.
Studiile au aratat ca intr-un an se poate atinge o forma sportiva sau maxim doua (una de varf iar cealalta putin sub nivelul acesteia). Din acest motiv ele trebuiesc atinse in cadrul competitiilor de obiectiv si asta face parte din strategia de pregatire. O forma de varf poate fi mentinuta 1-2 saptamani iar mai apoi incepe o iesire automata a organismului din aceasta. E bine ca aceasta iesire sa se faca in mod controlat pentru a ajuta organismul sa se refaca dupa aceasta perioada de solicitari. Incercarea de a forta corpul sa ramana in forma o perioada mai lunga de timp duce la riscul aparitiei supra-antrenamentului, a oboselii cronice si chiar a accidentarilor. In consecinta, la fel ca in cazul oricarui lucru pozitiv, excesul aduce dezavantaje.
Chiar si cei care nu sunt in sportul de performanta pot incerca sa intre intr-o oarecare forma fizica superioara celei normale o data sau de doua ori pe an organismul avand beneficii in urma acestei pregatiri.

Pe curand...

luni, 12 martie 2012

Exercitiile fizice la varsta a III - a

Pe parcursul copilariei si mai apoi al adolescentei organismul isi dezvolta structura si functiile. Aceasta evolutie continua pana in jurul varstei de 35 de ani cand din punct de vedere osos, muscular si hormonal se atinge apogeul. Dupa acest moment urmeaza o perioada de stabilitate a organismului (sau mai bine zis incepe declinul dar intr-un rimt usor). In functie de regimul de viata la care este supus, perioada de stabilitate este mai lunga sau mai scurta. Un alt factor care influenteaza durata perioadei de maxim este dat de modul in care a fost influentat corpul in perioada copilariei si a adolescentei. In consecinta, un individ care in copilarie si in adolescenta a practicat regulat exercitii fizice, va avea un organism mai "performant" cu parametri de functionare mai ridicati si mai stabili. Daca acest regim de viata cu exercitii fizice este continuat si la maturitate, organismul isi va pastra performantele (sa le va pierde intr-un ritm extrem de scazut) o perioada foarte lunga de timp.
Cei care nu au practicat in prima parte a vietii exercitii fizice in mod regulat, pot sa inceapa si la o varsta mai inaintata si vor beneficia si ei de efectele pozitive ale acestora asupra organismului. Cu siguranta nu va mai fi posibil sa ajunga la nivelul celor care au ani sau zeci de ani de munca dar cu efort si seriozitate isi vor imbunatati calitatea vietii.
E important sa cunoastem cateva caracteristici si principii ale exercitiilor fizice in aceasta perioada a vieti:
- Prima caracteristica la care trebuie sa fim atenti este intensitatea efortului. Aceasta din urma trebuie sa fie una mai scazuta decat la varste mai fragede astfel incat sa protejeze in primul rand aparatul circulator si mai apoi sistemul osteo-muscular. In ceea ce priveste ritmul cardiac in timpul efortului, exista o formul simpla adresata tuturor varstelor care ne spune ca pulsul maxim la care putem sa ajungem in timpul exercitiilor fara a face rau organismului este dat de formula: 220 - varsta in ani (batai/minut).
- Un alt parametru la care e bine sa fim atenti este volumul (durata sau cantitatea) de efort la care ne supunem. Acesta trebuie sa fie si el mai scazut decat la varste mai fragede deoarece capacitatea de refacere a organismului dupa efort este incetinita. Prin urmare, si pauzele din timpul sedintei de antrenament sau exercitii trebuie sa fie mai dese si mai lungi.

Genul de exercitii fizice sau sporturi indicate la aceasta varsta sunt cele de intensitate medie si scazuta fara solicitari mari, in timpul carora putem respira suficient pentru a ne regla respiratia in jurul unui ritm cat mai aproape de cel normal.
Daca tinem cont, cel putin de aceste principii minimale, putem face exercitii fizice pana la varste inaintate iar aceasta ne va ajuta sa ne pastram sanatatea si sa ne simtim bine mai mult timp. De aceea revin cu indemnul: Faceti miscare si traiti sanatos!

Pe curand!

luni, 5 martie 2012

Exercitiile fizice in adolescenta

Adolescenta este un moment sensibil din viata fiecaruia dintre noi. E momentul in care se produc schimbarile cele mai drastice din multe puncte de vedere. E perioada in care incepem sa fim constienti de sentimentele noastre iar trairea acestora ca intensitate isi atinge apogeul. Organismul nostru are parte de nenumarate modificari morfo-structurale. Glandele hormonale se maturizeaza si aceasta duce la modificari bruste. Din punct de vedere fizic, este o perioada de dezvoltare accelerata, in care orice influenta externa, negativa sau pozitiva, are efect pe termen lung. Acesta este motivul pentru care este extrem de important sa "ajutam" dezvoltarea organismului prin exercitii fizice judicios efectuate. Datorita faptului ca in prima faza se dezvolta scheletul iar aparatul muscular ramane in urma, adolescentii devin neandemanatici si isi pierd coordonarea, obosesc foarte repede la efort fizic si au diverse stari de slabiciune. Exercitiile fizice trebuie sa se orienteze in aceasta perioada pe dezvoltarea grupelor musculare care sustin postura corpului, in special pe muschii care sustin coloana vertebrala. Coloana vertebrala este o zona foarte sensibila care are un risc crescut de deformare (scolioza, cifoza, lordoza). Aceste deformari sunt greu de corectat daca ajung in stari avansate. Uneori se ajunge chiar la operatie. In cazul in care apar diverse astfel de deformari, se pot face exercitii de dezvoltare a grupelor din jurul zonei respective iar acestia prin dezvoltare, vor corecta si pozitia corporala. In consecinta e mult mai bine sa le preantampinam si prin intermediul exercitiilor fizice, sa pastram postura corecta, ergonomica a corpului. Tot in categoria zonelor de risc intra si celelalte articulatii (umar, cot, genunchi, glezna) care pot fi afectate accidental sau din cauza utilizarii lor intense (ex: articulatia umarului drept la adolescentii care petrec mult timp in fata calculatorului si utilizeaza preponderent mouse-ul, in conditiile in care mobilierul pe care e asezat calculatorul nu corespunde cu caracteristicile lor somatice).
Pentru aceasta perioada se recomanda exercitii fizice de intensitate medie si pe masura aparitiei progreselor sa se creasca gradul de dificultate al acestora, pentru cei care nu au facut sport pana in acest moment, iar pentru cei care au practicat un sport din copilarie se recomanda continuarea acestuia si in cadrul antrenamentelor sa se aloce timp pentru exercitii specifice dezvoltarii zonelor cu risc. Pe deasupra se recomanda exercitii de coordonare pentru mentinerea acuratetii tehnice care are de suferit in aceasta perioada, datorita motivelor expuse mai sus. Pe langa efectele benefice asupra aparatului locomotor, exercitiile fizice efectuate in adolescenta, mai au rolul dezvoltarii si mentinerii in parametri pozitivi al tuturor celorlalte functii interne. Un alt efect "secundar" pozitiv este acela de a creste nivelul stimei de sine si a increderii in fortele proprii si acestea sunt foarte benefice in vederea pastrarii echilibrului emotional destul de fragil in aceasta perioada.
Toate cele prezentate mai sus, arata cat de important este sa acordam atentie acestui aspect in diversele stadii de dezvoltare. Prin urmare, faceti sport pentru a fi mai sanatosi !

Pe curand...

joi, 1 martie 2012

Exercitiile fizice la copii

Copiii sunt persoanele dinamice prin excelenta. Metabolismul extrem de eficient le confera cantitati uriase de energie pe care le pot utiliza in cadrul activitatilor fizice. Probabil ar fi redundant sa discutam despre beneficiile pe care le au exercitiile fizice efectuate de copii. Solicitarile de ordin fizic si intelectual duc la adaptari pozitive ale organismului. In timpul cresterii aceste evolutii au beneficii pe termen lung. Un sistem muscular dezvoltat isi va arata beneficiile pentru tot restul vietii. E bine ca aceste exercitii fizice sa se desfasoare in mod organizat si la intervale regulate de timp pentru o evolutie constanta.
Multa lume intreaba: "De la ce varsta pot sa imi dau copilul sa faca sport?" Intrebarea e una bine intentionata dar dovedeste ca lumea vede activitate fizica ("sportul") ca o activitate separata de sine statatoare. Practic exercitiile incep dint primele luni de viata. E vorba de exercitiile facute de catre parinti cu membrele noului nascut (miscari care imita mersul, etc). Ulterior, cand copilul este mai mare aceste miscari pot fi facute constant de catre parinti pana cand copilul ajunge sa mearga. Dupa aceea e foarte util sa exerseze mersul (chiar si cu ajutor) atat din punct de vedere al invatarii acestuia cat si din punct de vedere al efortului fizic realizat in timpul efectuarii lui. Cand deja copilul este mai mare (3-4 ani), sunt extrem de benefice exercitiile si joaca sub forma miscarilor nespecifice sportului, adica tarasul, cataratul pe diverse obiecte, impinsul sau trasul unor obiecte. Pentru acest gen de exercitii fizice sunt indicate parcurile de copii cu acele parcursuri aplicative pe diverse constructii ale caror dificultati sunt facute in raport cu varsta careia se adreseaza. Pe la varsta de 5-6 ani se poate merge la antrenamente sportive in cadrul grupelor de copii ale cluburilor sportive. Sa nu acceptati niciodata ca antrenamentele copiilor sa semene cu cele ale seniorilor. Ele trabuie sa aiba un alt specific si alte obiective. Procesul de invatare trebuiemascat in diverse jocuri si concursuri (stafete, etc). Dupa varsta de 10 ani, cand incepe procesul de maturizare datorat scolarizarii, copii pot fi mai atenti la explicatii si incep sa inteleaga si notiuni abstracte. Acest fapt ii face sa fie pregatiti pentru exercitii specifice antrenamentelor din sportul de performanta. Complexitatea lor trebuie sa creasca pe masura ce acestia avanseaza in varsta dar trebuie sa le lase libertate de creatie mai ales in ceea ce priveste constructiile tehnice. Din acest motiv e bine sa mai astaptam putin pana ajungem sa lucram la partea tactica, in special la disciplina tactica, aceasta fiind mai restrictiva si ingradind in mare masura partea de creatie. Dezvoltarea fizica trebuie sa mearga in paralel cu cea intelectuala. Un copil care face miscare in mod organizat va fi un copil care va fi mai sanatos si mai competitiv chiar si in plan scolar si pe deasupra va invata ca pentru a obtine ceva de pret trebuie sa faca eforturi.

Pe curand...


vineri, 24 februarie 2012

Mentalitate de Campion

Obtinerea performantei inseamna competitie si depasirea limitelor. De obicei acest lucru, implica foarta multa vointa si tenacitate. In cadrul antrenamentelor, evolutia se realizeaza prin eforturi fizice mari care trebuie sa fie sustinute de eforturi intelectuale la fel de mari. Cei care fac antrenamente de performanta de la varste fragede sunt obisnuiti sa lucreze la intensitati ridicate si in conditii de efort intelectual la fel de intens. Ei stiu ca nu exista scuze pentru insucces ci doar mijloace pentru imbunatatirea performantei si obtinerea succesului. Un antrenor renumit spunea ca un mare campion trebuie sa aiba o mentalitate de campion. Fara a simti si gandi ca unul, succesul nu poate fi atins decat intamplator si efemer. Aceasta mentalitate se construieste in timp indelungat, in paralel cu constructia din punct de vedere tehnico-tactic. Ce inseamna "mentalitate de campion"? In multe momente, doi sportivi care se intrec, sunt foarte echilibrati din punct de vedere tehnic si au o pregatire fizica ireprosabila care le permite sa desfasoare activitatea specifica la parametri ridicati pe toata durat competitiei. In astfel de cazuri, diferentierea dintre cei doi este facuta de deciziile luate in timpul meciului sau de rezistenta psihica la acea situatie de stres intens generat de confruntare. Practic, ceea ce ii departajeaza este mentalul. Diferenta dintre campioni si sportivii mediocri este data de cele mai multe ori tot de mental. O mentalitate de campion presupune sa poata ramane concentrat la obiectiv indiferent de dificultatile pe care le intalneste. Sa isi pastreze dorinta de victorie si motivatia, oricat de grea ar fi intrecerea cu ceilalti adversari. Dificultati intalnesc toti sportivii. Campionii trec peste ele fara sa se lase afectati si se comporta ca si cum nu le-ar fi intalnit. Nici macar infrangerile nu ii pot demotiva astfel incat sa ii abata de la obiectiv. Exista un citat care reprezinta foarte bine acest aspect: "Ai invins - continua, ai pierdut - continua si la final vei fi invingator!". Marii campioni sunt si ei oameni ca si noi, cu defecte si cu limite pe care insa nu si le accepta si lupta permanent sa le depaseasca. Nu exista limite in ceea ce priveste implicarea si nici un efort nu e prea mare. Sunt constienti ca drumul va fi greu si cu toate astea merg inainte si fac ca lucrurile sa para usoare. Nu se lamenteaza si nu se impotmoloesc atunci cand greul devine insuportabil, din contra, asta ii inversuneaza si mai tare si le creste motivatia. Asta inseamna mentalitate de campion: "Nimeni si nimic sa nu te poata abate de la scopul tau!" Probabil acesta este motivul pentru care ne place sa ne identificam cu ei si ii respectam atat de mult. Avand in vedere lucrurile de care sunt capabili si eforturile pe care la fac, o merita cu prisosinta si noi putem sa incercam sa le urmam exemplul pentru ca avem multe de invatat de la ei. Aceasta mentalitate este utila si in celelalte domenii pornind de la considerentul ca in toate domeniile exista competitie acerba si mentalitatea este cea care creaza diferenta dintre invingatori si invinsi.

Pe curand...

duminică, 19 februarie 2012

Odihna - aspecte importante

Foarte multa lume intelege prin odihna, perioada in care dormim. In fapt, cand vorbim despre odihna, vorbim despre timpul alocat pentru refacerea resurselor energetice consumate in cadrul diferitelor activitati. Exista mai multe tipuri de odihna:
     Somnul este o forma de odihna pasiva. In timpul acestuia organismul se reface din punct de vedere fizic si din punct de vedere psihic. Atentia este un proces psihic care necesita resurse energetice importante. Pe fondul oboselii, aceasta scade si face ca eficienta proceselor de gandire sa scada direct proportional. Informatiile pe care le adunam in timpul starii de veghe sunt procesate si organizate in timpul somnului. Celulele musculare ale corpului se refac in timpul somnului prin intermediul proceselor metabolice. Prin urmare, somnul este extrem de important (o perioada de 72 de ore cu privare de somn ne pune viata in pericol) si trebuie sa ii acordam atentia cuvenita, asigurandu-ne ca acesta va fi suficient (6-8 ore/zi). O alta forma de odihna pasiva este repausul fizic (Ex: privitul unui film la televizor intr-un fotoliu comod). O sedinta de masaj are un rol foarte benefic in vederea refacerii organismului atat din punct de vedere fizic cat si psihic si este une dintre cele mai eficiente forme de relaxare raportat la unitatea de timp in care se desfasoara.
     Odihna activa se refera la activitati care ne scot din cotidian si au ca rol deconectarea de sursele de stres zilnice. Cand suntem implicati intr-o activitate pentru o perioada lunga de timp, ajungem la un grad de saturatie care devine obositor in special pentru sistemul nervos central. In aceste momente se recomanda sa se intrerupa activitatea respectiva (inclusiv cea profesional repetitiva) si sa se schimbe mediul impreuna cu rutina zilnica. Chiar si sportivii de performanta, in extra sezon, trebuie sa intrerupa antrenamentele si sa aiba alte activitati iar daca e necesar sa isi mentina un nivel bun al conditiei fizice, sa o faca prin intermediul altor tipuri de sporturi de obicei nespecifice (alergari, catarari, inot, drumetii la munte, etc). Pentru activitatile profesionale, chiar si cele fizice, antrenamentul de la sala de fitness sau aerobic pot reprezenta forme de odihna activa care sa ne deconecteze macar in plan psihic de uzura si stresul activitatii profesionale si sa compenseze lispurile activitatii profesionale. Pentru cei care au un job static, exercitiul fizic efectuat dupa sau inaintea programului de serviciu, are un rol important in cresterea calitatii somnului ceea ce duce la o odihna mai eficienta si implicit la o refacere mai buna iar asta inseamna mai multa energie pozitiva pentru activitatile viitoare si implicit mai multe sanse de succes in viata.
     In concluzie, munciti, odihniti-va si faceti sport pentru o viata mai sanatoasa!

Pe curand...

sâmbătă, 18 februarie 2012

Dieta - beneficii si riscuri

Preocuparea oamenilor pentru starea de sanatate si pentru aspectul fizic este un element tot mai frecvent. Unul dintre mijloacele de actiune asupra aspectului fizic si de echilibrare a sanatatii este regimul alimentar. Prin regimul alimentar ne referim la totalitatea alimentelor pe care o persoana obisnuieste sa le consume in mod regulat sau ocazional. Exista foarte multe studii in ceea ce priveste compozitia alimentelor si efectul acestor elemente asupra organismului. In urma acestor studii s-au tras o serie de concluzii care sunt cunoscute de specialistii in alimentatie (nutritionisti) si pe baza lor se construiesc diverse diete care au anumite efecte asupra organismului. Majoritatea dietelor sunt concepute pentru a ajuta la pierderea kilogramelor in plus. Daca sunt bine concepute si personalizate in raport cu specificul persoanei careia li se adreseaza, ele au un efect pozitiv si dau rezultate. As dori sa atrag atentia asupra folosirii anumitor diete care au dat rezultat in cazul altcuiva. Noi ca fiinte suntem unici si avem caracteristici diferite. O dieta care a produs un rezultat in cazul cuiva, sigur va avea un efect diferit asupra noastra (chiar daca diferentele vor fi mici), tocmai din cauza acestei unicitati a fiecarui individ. Un alt aspect care as dori sa fie cunoscut, ar fi cel care ne spune ca ele trebuiesc urmate conform recomandarii specialistului, fara intreruperi sau"scapari" de moment. Orice deviere de la programul stabilit scade sau chiar anuleaza efectul dietei.
Va recomand totodata dietele echilibrate care nu aduc modificari majore in stilul nostru de viata. Dietele drastice ar putea avea un efect mai mare pe termen scurt dar dezechilibrele pe care riscam sa ni le produca dau un rezultat final in care am avut mai mult de pierdut decat de castigat.
Dupa finalizarea unei diete, urmeaza o perioada delicata in care e bine sa ne echilibram obiceiurile alimentare. Chiar daca nu mai suntem la dieta, e bine sa fim atenti la ceea ce mancam si la modul in care mancam (programul meselor si cantitatile mancate).
In concluzie, respectati dietele pe care doriti sa le tineti si  modificati-va obiceiurile alimentare pentru a favoriza pastrarea greutatii in limite normale. Pe langa aceasta, nu uitati sa faceti exercitii fizice.

Pe curand...

joi, 16 februarie 2012

Partile mai putin vizibile ale sportului de performanta II

     Vorbeam data trecuta despre munca uriasa din spatele performantei sportive. Pe langa aceasta munca gigantica, sportivii de performanta mai fac multe sacrificii personale. In sporturile unde performanta se atinge la varste fragede (Ex: gimnastica), antrenamentele se incep la varste extrem de scazute (4-5 ani). Totul incepe ca o joaca dar in scurt timp, sedintele de antrenament devin serioase. Imaginativa ca un copil de 5-6 ani trebuie sa faca zilnic 1-2 antrenamente structurate in vederea "construirii" unui campion. Asta inseamna ca mai tot timpul liber in afara scolii e dedicat pregatirii specifice, ceea ce inseamna ca acesti copii isi sacrifica toata copilaria pentru a ajunge mari campioni. Pe langa aceasta mai avem momentele in care un indivit trebuie sa renunte la diverse aspecte ale vietii personale pentru a putea merge in cantonament sau la diverse competitii. De cate ori nu auzim ca un anumit sportiv si-a sarbatorit ziua in cantonament sau si-a facut cadou o victorie cu ocazia zilei sale de nastere? Toate aceste sacrificii par normale in viata unui sportiv de performanta si trebuie sa le constientizeze oricine doreste sa se implice in activitatea sportiva la nivel inalt.
     Un alt aspect care merita discutat e cel al solicitatii propriului corp. E foarte adevarat ca exercitiile fizice duc la o fortificare a organismului din toate punctele de vedere. Antrenamentele sunt gandite in directia dezvoltarii capacitatilor fizice si au ca efect evolutia tuturor parametrilor fizici. De obicei, un sportiv, fie el si dintre cei medii ca performante, poate face eforturi fizice si mentale peste posibilitatile unui "individ obisnuit". Problema apare in momentul in care competitiile sportive ridica stacheta intensitatii efortului la limitele organismului uman (vorbim de unul antrenat). Aceasta intensitate ridicata duce la uzura organismului care are nevoie de o perioada de refacere. Frecventa competitiilor in anumite sporturi nu permite ca aceasta refacere sa fie facuta complet ceea ce duce la o uzura a organismului. O problema similara apare si in momentul in care un sportiv sufera de o accidentare in cazul careia din diverse motive nu poate beneficia de toata perioada de convalescenta si incepe pregatirea si participarea la competitii refacut incomplet. Putem concluziona ca la fel ca in celelalte domenii ale vietii, excesul este nociv. Trebuie sa incercam sa ne autodepasim pentru a progresa dar aceasta trebuie facuta in cunostinta de cauza, sub indrumarea specialistilor in domeniu.

Pe curand...

miercuri, 15 februarie 2012

Partile mai putin vizibile ale sportului de performanta


Spectacolul sportiv este o componenta importanta a vietii noastre sociale. Participam frecvent ca si spectatori sau telespectatori la competitiile sportive de anvergura. Suntem fascinati de performantele atinse de protagonistii acestora si ne atrage incrancenarea cu care se infrunta pentru obtinerea victoriei. Uneori ne identificam cu invingatorii, alteori suntem tristi pentru ca favoritii nostri au fost invinsi. Intotdeauna vor exista invingatori si invinsi in sport si acesta este farmecul sportul iar incertitudinea rezultatului final este cea care ne atrage ca un magnet sa urmarim din nou si din nou, an de an, sezon de sezon, competitiile sportive. In spatele acestui spectacol pus in scena pentru noi (spectatorii si telespectatorii) se afla insa zeci de mii de ore de munca asidua din partea tuturor celor implicati (sportivi, antrenori, medici, specialisti, etc). Performantele de varf se pot atinge doar printr-un cumul de factori al caror rezultat conjugat dau un campion la un anumit moment. Majoritatea acestor factori inseamna multa munca si multe sacrificii. De la timpul liber la viata personala si chiar sanatate. Cei care nu sunt dispusi sa faca sacrificii si un efort inuman pe alocuri nu au nici o sansa de izbanda. Pe langa toate aceste aspecte mai punem la socoteala si talentul necesar (compus din conformatia morfo-structurala, coordonare motorie, inteligenta, curaj, tenacitate, etc) pentru ca cineva sa poata ajunge un sportiv de top si de foarte multe este extrem de importanta sustinerea celor din jur.
            In consecinta, atunci cand vedeti un sportiv de top, chiar daca este invinsul unei competitii, el merita tot respectul nostru pentru ca sigur a facut toate aceste sacrificii ca sa poata ajunge acolo dar din nefericire pentru el, altcineva a avut ceva in plus(fie acest “ceva” si putin noroc). In sport exista un singu campion si unul sau mai multi invinsi dar asa cum spunea un bun prieten de-al meu “Valoarea numarului 1, este influentata in mod direct de valoarea numarului 2”. Prin urmare, atunci cand aveti in fata un mare campion puteti fi sigur ca in devenirea lui, un rol important l-au avut marii numar 2, 3, 4, etc. Toti merita respectul nostru si cu siguranta avem multe de invatat de la fiecare dintre ei, cel putin, putem sa invatam sa pierdem cu onoare, iar in viata aceasta poate fi premisa pentru a deveni campioni mai tarziu.

Pe curand...

marți, 14 februarie 2012

Principii de Fitness IV

Incheierea antrenamentului sau a sedintei de exercitii fizice trebuie facuta printr reducerea treptata a efortului. Unii specialisti ii spun “revenirea organismului dupa efort” si prin aceasta ne referim la revenirea organismului la starea din naintea efortului. In prima faza se continua cu un efort cu o intensitate de 50% in raport cu intensitatea maxima de pana in acel moment. Sportivii de performanta fac o alergare usoara in timpul careia sunt atenti la reglarea respiratiei si la reducerea datoriei de oxigen printr-o ventilare cat mai eficienta. Treptat, tempoul alergarii se reduce pana se trece la o plimbare in timpul careia se continua exercitiile de respiratie. Dupa revenirea respiratiei care ar trebui sa fie concomitenta cu revenirea pulsului aproape de pulsul de inceput se incheie sedinta de exercitii fizice/antrenament cu un set de exercitii de intindere musculara (strching)  cu atentie pe membrele inferioare daca au fost cele mai solicitate si cu continuare la toate grupele musculare corespunzatoare tuturor articulatiilor. Exercitiile de intindere se fac intr-un ritm scazut si cu mentineri de cateva secunde in pozitiile de maxim (care nu trebuie sa depaseasca pragul de durere). Ulterior acestor mentineri se face o revenire usoara prin miscari in sens contrar (indoire dupa o extensie sau invers). Aceste exercitii de revenire imbunatatesc si mobilitatea articulara impreuna cu elasticitatea musculara, ceea ce este un nou beneficiu foarte util starii de sanatate si de confort fizic.
Antrenandu-va corpul respectand principiile de baza, va veti imbunatati viata activa si veti favoriza si imbunatatirea activitatii intelectuale conform celebrului dicton latin: “Optandum est, ut sit, mens sana in corpore sano!” (“Este de preferat, sa avem, o minte sanatoasa intr-un corp sanatos!”).

Pe curand...

Principii de Fitness partea III


Desfasurarea activitatii prinicpale are si ea cateva aspecte de care e bine sa tinem cont. Dupa o incalzire corespunzatoare, organismul e pregatit pentru efort. Indiferent de ramura practicata, unul dintre aspectele de care trebuie sa tinem cont este starea de sanatate in conditiile unui efort foarte intens. In cazul in care suferim de vreo afectiune sau suntem in stare de convalescenta dupa o perioada de boala, este bine sa evitam eforturile intense sau prelungite. Tot in timpul partii principale a sedintei de exercitii fizice e bine sa ne “ascultam” organismul si sa nu fortam in momentul in care incepem sa ne simtim rau sau sa ne doara ceva, tocmai in ideea de a evita aparitia unei probleme de sanatate. Tehnica efectuarii exercitiilor sau a desfasurarii jocului este unul dintre factorii care favorizeaza aparitia accidentelor. Desfasurarea unor astfel de exercitii este deosebit de benefica iar in conditiile in care se intampla cu o frecventa de 2-3 zile/saptamana ea incepe sa aiba si un efect pozitiv conjugat care duce la o evolutie mai rapida si o imbunatatire mai accelerata a capacitatilor organismului si a starii de bine. E bine sa ne implicam in activitati care ne fac placere si nu neaparat doar in cele in care “am auzit noi ca au efect repede”. Daca vrem sa desfasuram o activitate dar nu stim prea multe despre acel tip de exercitii/sport este foarte important sa luam legatura cu un specialist(antrenor) care sa ne dea indicatiile necesare despre echipamentul solicitat, tehnica de baza si caracteristicile specifice ale sportului respectiv. Cu un bagaj tehnic minim, absolut necesar intr-un sport care ne face placere, vom ajunge sa ne simtim bine si sa avem si beneficii in acelasi timp. Cineva im spunea in urma cu ceva vreme: “Pentru fiecare om exista un sport potrivit!” si consider ca are foarte mare dreptate. In consecinta faceti miscare si simtiti-va bine!

Pe curand...

joi, 9 februarie 2012

Principii de Fitness – Partea II


Primul element important al unei sedinte de exercitii fizice (antrenament, sedinta de fitness, etc.) este structura acesteia. Foarte multi neglijeaza acest aspect si din acest motiv se produc multe accidentari. Intotdeauna e bine sa incepem cu o incalzire care sa cuprinda toate articulatiile corpului (nu doar cele implicate direct in efort). Incalzirea dureaza intre 10 si 20 de minute, in functie de diferiti factori. In perioadele reci, aceasta trebuie facuta mai atent si pe o perioada mai lunga de timp. Vad zilnic foarte multi care sunt superficiali in timpul incalzirii si o scurteaza, din dorinta de a ajunge cat mai repede la partea mai interesanta. E adevarat ca incalzirea este oarecum monotona si poate parea plictisitoare, dar e si mai plictisitor sa stai in repaus cateva saptamani/luni dupa o intindere sau o ruptura musculara survenita din cauza ca organismul a fost introdus prea brusc intr-un efort intens.

Mai bine schimbam exercitiile de incalzire la anumite intervale de timp sau folosim metode mai interesante, gen incalzirea cu partener. Sportivii de performanta cunosc cu siguranta importanta acestei pregatiri a organismului pentru efort pentru ca uneori calitatea acesteia influenteaza nivelul performantei obtinute la o anumita competitie. Avem multe situatii in care incalzirea dureaza mai mult decat competitia in sine (sporturile de lupta – MMA, kick boxing, sumo; probele atletice de intensitate mare – sprint, sarituri, aruncari, etc).

Prin urmare, acordati importanta necesara acestei etape de pregatire a organismului la ceea ce urmeaza si veti avea garantia ca ati redus vertiginos riscul accidentarilor. Pe langa aceasta, veti creste si efectul pozitiv a ceea ce urmeaza sa faceti, iar rezultatul va fi unul superior.
Pe curand...

luni, 6 februarie 2012

Principii de Fitness – Partea I


Activitatea de fitness presupune efectuarea unor exercitii fizice care sa solicite aparatul muscular. Prin aceasta solicitare, creem o stare de “stres” muscular care este benefica. Prin intermediul unor procese fiziologice, organismul va incerca sa se adapteze la noile conditii la care a fost supus si din acest motiv isi va creste capacitatea de efort. Din aceasta explicatie foarte sumara putem vedea ca obiectivul nostru in cadrul sedintelor de antrenament este acela de a crea aceasta stare de stres care sa duca la adaptarea organismului, deci la imbunatatirea parametrilor acestuia. Sa nu intelegem ca asta inseamna ca trebuie sa exageram cu efortul pentru a incerca sa obtinem intr-un termen cat mai scurt, o adaptare cat mai mare. Aici functioneaza foarte bine principiul “grabeste-te incet!”. Evolutia trebuie sa aiba loc treptat si astfel sa devina o noua stare de “normalitate” pentru ca altfel ar fi vorba de o imbunatatire meteorica extrem de efemera. Totodata, o fortare a organismului pe o perioada mai lunga poate duce la starea de oboseala cronica sau de supra-antrenament ceea ce incalca principiul de baza al exercitiilor fizice si al medicinei (“In primul rand nu face rau!”) si poate duce chiar la probleme mai grave de sanatate. Facut judicios, exercitiul fizic – orice forma ar lua el – aduce doar beneficii. Atata timp cat vom avea un suport fizic (corpul) cu ajutorul caruia sa ne desfasuram activitatile, trebuie sa ne ingrijim de acesta pentru a putea avea rezultate pe toate planurile (profesional, personal, sentimental).

Pe curand...

miercuri, 1 februarie 2012

Omul - o fiinta dinamica

     Una dintre caracteristicile noastre ca specie este aceea ca avem capacitatea de a ne schimba pozitia corpului sau a segmentelor acestuia. La inceputurile existentei noastre, eram fiinte mult mai dinamice si ne foloseam corpul mult mai des decat o facem in prezent. Dezvoltarea societatii a dus la aparitia diferitelor tehnologii care ne usureaza viata. Aceasta evolutie este una fireasca, dorita si ne confera multe avantaje, insa ca orice fenomen, are si parti negative. Una dintre ele este aceea ca din lipsa necesitatii, ne folosim fizicul tot mai putin si mai rar. Acest fapt duce la adaptarea lui la noile conditii de mediu, adica la reducerea diferitelor functii sau capacitati neutilizate, deci nefolositoare.
     Folosirea intelectului in proportie tot mai mare este un aspect pozitiv si are ca efect dezvoltarea capacitatilor acestuia. Intelectul insa nu este ceva separat de restul organismului si are un suport fizic - creierul - care este in stransa legatura cu restul corpului. Prin urmare, o reducere a capacitatilor fizice va influenta negativ si capacitatile intelectuale. Din cele prezentate mai sus putem deduce lesne cat de important este sa pastram un echilibru in ceea ce priveste efortul intelectual si cel fizic. Starea de bine este data de buna functionare a ambelor sfere din discutia noastra.
     Avand in vedere ca tot mai multi dintre noi suntem implicati in "munca de birou", este extrem de important sa o balansam prin diferite activitati fizice care sa ne faca si placere, pe langa efectul benefic pe care il au asupra organismului. Orice forma ar lua aceasta activitate fizica, important este sa fie facuta respectand principiul de baza al sportului de masa: "In primul rand nu face rau!". E bine sa fim informati despre "cum si in ce conditii" putem desfasura sportul de care suntem pasionati, ca sa nu mai fie pline salile de la urgente cu oameni cu fracturi "dobandite" la o "miuta" cu prietenii sau o luxatie/intindere petrecuta in sala de fitness.

     Aceasta este directia in care dorim sa mergem si putem avansa pana la nivelul sportului de inalta performanta. Pe langa aceasta, putem aborda orice subiect pe care voi cititorii... il considerati de interes in domeniul pe care il abordam.
Pe curand...