Forma sportiva - dobandire si pastrare

Toti cei care au contact cu sportul de performanta au auzit cu siguranta de forma sportiva. Foarte des auzim ca un anumit sportiv este in forma buna sau nu este in forma. De obicei acest lucru ii influenteaza si performantele sportive intrucat cele mai bune dintre acestea sunt obtinute cand un sportiv este in varf de forma iar cele mai slabe atunci cand este intr-o forma slaba sau chiar iesit din forma.
Ce este forma sportiva? Practic aceasta este o stare de moment in cadrul careia toti parametri importanti sunt la nivele ridicate. Corpul atinge parametri de efort ridicati si refacerea dupa efort este rapida. Psihicul este intr-o stare buna si permite sportivului sa abordeze provocari dificile. De obicei in aceste perioade nu sunt prezente probleme medicale din categoria accidentarilor specifice sau probleme medicale care sa duca la slabirea organismului. Toate aceste aspecte pozitive cumulate au ca rezultat o stare optima pentru obtinerea performantei.
Obtinerea formei sportive de varf este preocuparea fiecarui sportiv sau antrenor. Pentru a realiza acest lucru, e nevoie de o perioada lunga de timp in care pregatirea sa fie bine planificata sa aduca cresteri treptate care mai apoi sa fie baza urmatoarelor cresteri si tot asa.
Exista mai multe etape in obtinerea formei sportive si prima dintre ele este perioada de acumulare sau incarcare. In timpul acesteia antrenamentele se caracterizeaza printr-un volum de munca mare in special pe partea fizica. Se lucreaza la conditia fizica de baza (generala) care mai apoi sa fie fundamentul celei specifice. In functie de sportul practicat se poate aborda si pregatirea de anduranta care este putin mai specifica. Din punct de vedere tehnic nu este o perioada foarte prolifica si de aceea se lucreaza la mentinerea parametrilor tehnici.
Urmatorul pas este cel in care se realizeaza trecerea de la general la specific. Volumul de efort scade si creste usor intensitatea acestuia. Se acorda tot mai mult timp pregatirii tehnice iar din punct de vedere fizic sa particularizeaza pregatirea in functie de sportul practicat si se construieste rezistenta si/sau anduranta specifica sportului.
Ultimul pas este cel in care se urmareste atingerea varfului de forma. Intensitatea antrenamentelor creste din ce in ce mai mult in timp ce volumul scade direct proportional cu cresterea intensitatii. Exercitiile de tehnica sunt din ce in ce mai complexe si se realizeaza in regim de viteza de executie tot mai crescut. E o perioada foarte propice pentru pregatirea psihica in vederea abordarii concursului care se apropie.
Studiile au aratat ca intr-un an se poate atinge o forma sportiva sau maxim doua (una de varf iar cealalta putin sub nivelul acesteia). Din acest motiv ele trebuiesc atinse in cadrul competitiilor de obiectiv si asta face parte din strategia de pregatire. O forma de varf poate fi mentinuta 1-2 saptamani iar mai apoi incepe o iesire automata a organismului din aceasta. E bine ca aceasta iesire sa se faca in mod controlat pentru a ajuta organismul sa se refaca dupa aceasta perioada de solicitari. Incercarea de a forta corpul sa ramana in forma o perioada mai lunga de timp duce la riscul aparitiei supra-antrenamentului, a oboselii cronice si chiar a accidentarilor. In consecinta, la fel ca in cazul oricarui lucru pozitiv, excesul aduce dezavantaje.
Chiar si cei care nu sunt in sportul de performanta pot incerca sa intre intr-o oarecare forma fizica superioara celei normale o data sau de doua ori pe an organismul avand beneficii in urma acestei pregatiri.

Pe curand...

Mentalitate de Campion

Obtinerea performantei inseamna competitie si depasirea limitelor. De obicei acest lucru, implica foarta multa vointa si tenacitate. In cadrul antrenamentelor, evolutia se realizeaza prin eforturi fizice mari care trebuie sa fie sustinute de eforturi intelectuale la fel de mari. Cei care fac antrenamente de performanta de la varste fragede sunt obisnuiti sa lucreze la intensitati ridicate si in conditii de efort intelectual la fel de intens. Ei stiu ca nu exista scuze pentru insucces ci doar mijloace pentru imbunatatirea performantei si obtinerea succesului. Un antrenor renumit spunea ca un mare campion trebuie sa aiba o mentalitate de campion. Fara a simti si gandi ca unul, succesul nu poate fi atins decat intamplator si efemer. Aceasta mentalitate se construieste in timp indelungat, in paralel cu constructia din punct de vedere tehnico-tactic. Ce inseamna "mentalitate de campion"? In multe momente, doi sportivi care se intrec, sunt foarte echilibrati din punct de vedere tehnic si au o pregatire fizica ireprosabila care le permite sa desfasoare activitatea specifica la parametri ridicati pe toata durat competitiei. In astfel de cazuri, diferentierea dintre cei doi este facuta de deciziile luate in timpul meciului sau de rezistenta psihica la acea situatie de stres intens generat de confruntare. Practic, ceea ce ii departajeaza este mentalul. Diferenta dintre campioni si sportivii mediocri este data de cele mai multe ori tot de mental. O mentalitate de campion presupune sa poata ramane concentrat la obiectiv indiferent de dificultatile pe care le intalneste. Sa isi pastreze dorinta de victorie si motivatia, oricat de grea ar fi intrecerea cu ceilalti adversari. Dificultati intalnesc toti sportivii. Campionii trec peste ele fara sa se lase afectati si se comporta ca si cum nu le-ar fi intalnit. Nici macar infrangerile nu ii pot demotiva astfel incat sa ii abata de la obiectiv. Exista un citat care reprezinta foarte bine acest aspect: "Ai invins - continua, ai pierdut - continua si la final vei fi invingator!". Marii campioni sunt si ei oameni ca si noi, cu defecte si cu limite pe care insa nu si le accepta si lupta permanent sa le depaseasca. Nu exista limite in ceea ce priveste implicarea si nici un efort nu e prea mare. Sunt constienti ca drumul va fi greu si cu toate astea merg inainte si fac ca lucrurile sa para usoare. Nu se lamenteaza si nu se impotmoloesc atunci cand greul devine insuportabil, din contra, asta ii inversuneaza si mai tare si le creste motivatia. Asta inseamna mentalitate de campion: "Nimeni si nimic sa nu te poata abate de la scopul tau!" Probabil acesta este motivul pentru care ne place sa ne identificam cu ei si ii respectam atat de mult. Avand in vedere lucrurile de care sunt capabili si eforturile pe care la fac, o merita cu prisosinta si noi putem sa incercam sa le urmam exemplul pentru ca avem multe de invatat de la ei. Aceasta mentalitate este utila si in celelalte domenii pornind de la considerentul ca in toate domeniile exista competitie acerba si mentalitatea este cea care creaza diferenta dintre invingatori si invinsi.

Pe curand...

Partile mai putin vizibile ale sportului de performanta II

     Vorbeam data trecuta despre munca uriasa din spatele performantei sportive. Pe langa aceasta munca gigantica, sportivii de performanta mai fac multe sacrificii personale. In sporturile unde performanta se atinge la varste fragede (Ex: gimnastica), antrenamentele se incep la varste extrem de scazute (4-5 ani). Totul incepe ca o joaca dar in scurt timp, sedintele de antrenament devin serioase. Imaginativa ca un copil de 5-6 ani trebuie sa faca zilnic 1-2 antrenamente structurate in vederea "construirii" unui campion. Asta inseamna ca mai tot timpul liber in afara scolii e dedicat pregatirii specifice, ceea ce inseamna ca acesti copii isi sacrifica toata copilaria pentru a ajunge mari campioni. Pe langa aceasta mai avem momentele in care un indivit trebuie sa renunte la diverse aspecte ale vietii personale pentru a putea merge in cantonament sau la diverse competitii. De cate ori nu auzim ca un anumit sportiv si-a sarbatorit ziua in cantonament sau si-a facut cadou o victorie cu ocazia zilei sale de nastere? Toate aceste sacrificii par normale in viata unui sportiv de performanta si trebuie sa le constientizeze oricine doreste sa se implice in activitatea sportiva la nivel inalt.
     Un alt aspect care merita discutat e cel al solicitatii propriului corp. E foarte adevarat ca exercitiile fizice duc la o fortificare a organismului din toate punctele de vedere. Antrenamentele sunt gandite in directia dezvoltarii capacitatilor fizice si au ca efect evolutia tuturor parametrilor fizici. De obicei, un sportiv, fie el si dintre cei medii ca performante, poate face eforturi fizice si mentale peste posibilitatile unui "individ obisnuit". Problema apare in momentul in care competitiile sportive ridica stacheta intensitatii efortului la limitele organismului uman (vorbim de unul antrenat). Aceasta intensitate ridicata duce la uzura organismului care are nevoie de o perioada de refacere. Frecventa competitiilor in anumite sporturi nu permite ca aceasta refacere sa fie facuta complet ceea ce duce la o uzura a organismului. O problema similara apare si in momentul in care un sportiv sufera de o accidentare in cazul careia din diverse motive nu poate beneficia de toata perioada de convalescenta si incepe pregatirea si participarea la competitii refacut incomplet. Putem concluziona ca la fel ca in celelalte domenii ale vietii, excesul este nociv. Trebuie sa incercam sa ne autodepasim pentru a progresa dar aceasta trebuie facuta in cunostinta de cauza, sub indrumarea specialistilor in domeniu.

Pe curand...

Partile mai putin vizibile ale sportului de performanta

Spectacolul sportiv este o componenta importanta a vietii noastre sociale. Participam frecvent ca si spectatori sau telespectatori la competitiile sportive de anvergura. Suntem fascinati de performantele atinse de protagonistii acestora si ne atrage incrancenarea cu care se infrunta pentru obtinerea victoriei. Uneori ne identificam cu invingatorii, alteori suntem tristi pentru ca favoritii nostri au fost invinsi. Intotdeauna vor exista invingatori si invinsi in sport si acesta este farmecul sportul iar incertitudinea rezultatului final este cea care ne atrage ca un magnet sa urmarim din nou si din nou, an de an, sezon de sezon, competitiile sportive. In spatele acestui spectacol pus in scena pentru noi (spectatorii si telespectatorii) se afla insa zeci de mii de ore de munca asidua din partea tuturor celor implicati (sportivi, antrenori, medici, specialisti, etc). Performantele de varf se pot atinge doar printr-un cumul de factori al caror rezultat conjugat dau un campion la un anumit moment. Majoritatea acestor factori inseamna multa munca si multe sacrificii. De la timpul liber la viata personala si chiar sanatate. Cei care nu sunt dispusi sa faca sacrificii si un efort inuman pe alocuri nu au nici o sansa de izbanda. Pe langa toate aceste aspecte mai punem la socoteala si talentul necesar (compus din conformatia morfo-structurala, coordonare motorie, inteligenta, curaj, tenacitate, etc) pentru ca cineva sa poata ajunge un sportiv de top si de foarte multe este extrem de importanta sustinerea celor din jur.

            In consecinta, atunci cand vedeti un sportiv de top, chiar daca este invinsul unei competitii, el merita tot respectul nostru pentru ca sigur a facut toate aceste sacrificii ca sa poata ajunge acolo dar din nefericire pentru el, altcineva a avut ceva in plus(fie acest “ceva” si putin noroc). In sport exista un singu campion si unul sau mai multi invinsi dar asa cum spunea un bun prieten de-al meu “Valoarea numarului 1, este influentata in mod direct de valoarea numarului 2”. Prin urmare, atunci cand aveti in fata un mare campion puteti fi sigur ca in devenirea lui, un rol important l-au avut marii numar 2, 3, 4, etc. Toti merita respectul nostru si cu siguranta avem multe de invatat de la fiecare dintre ei, cel putin, putem sa invatam sa pierdem cu onoare, iar in viata aceasta poate fi premisa pentru a deveni campioni mai tarziu.

Pe curand...